„Iubirea asta pentru tine” doare ! Mă….doare !

Mi-a lăsat o urmă în formă de vânătaie în dreptul inimii,

În semn că nu mai are loc acolo.

A crescut atât de mare încât aş avea nevoie de încă un „eu”

Pentru a încăpea cu tot cu cicatricile mele de pe piept.

„Iubirea asta pentru tine” jenează ! Mă…jenează !

Îmi jenează cutia sufletului fiindcă i-am dat prea mult să mănânce

Şi a crescut atât de mare încât…

Aş avea nevoie de încă o „tu” care să strângă

Bucăţile de „eu” ce nu mai au loc în  mine însumi.

„Iubirea asta pentru tine” e de râs, de râsul lumii,

Care aruncă în mine cuvinte absurde

Cum că te-aş iubi degeaba, că la sfârşitul vieţii tot în pământ ajung,

Cu tot cu ce am simţit sau „nesimţit” în viaţa asta trecătoare.

Idioţi ! Eu sunt un idiot !

M-a tâmpit „iubirea asta pentru tine” care

Îmi lasă cicatrici în formă de zâmbet pe piept.

Ai crescut atât de mult în gândul meu,

Încât ar trebui să fur o cameră pentru păstrat conştiinţa de la cineva,

Să îţi las imaginea să dăinuie în mine însumi de una singură