Aşa fură Loteria Română:
Tot românul ştie ce e aia Loteria Română, sau mai pe scurt, “Loto”. Bun. Toţi ne-am gândit ca tâmpiţii, chiar dacă nu am pus niciun bilet(ca în bancul ăla) ce am face dacă am câştiga. Ei bine, aici chiar este vorba despre noroc, dar nu când e să fie, ci când vor oamenii din Loteria Română.
Omul se duce plin de speranţe să pună un bilet şi zice în gând. “Dă Doamne, că m-am chinuit destul”…şi sunt mai bine de un milion de oameni care zic asta săptămânal, însă ei nu ştiu că această “fabrică de făcut bani” îşi stabileşte un obiectiv, ca ehipele de fotbal la început de sezon. Ei îşi zic: “băi, anul ăsta facem 50 de milioane de euro !”.
…de câştigat nu se întâmplă prea curând, pentru că dacă e potul prea mic, nu e atracţia la fel de mare, aşa că au grijă să prelungească ei acest termen. la începutul emisiunii în care se “extrag” numerele e prezentată o comisie formată din Cutărescu,Ionescu…etc…şi ăia cică sunt acolo pentru a specula orice încercare de fraudă şi a asigura jucătorii că nu se va face nicio măgărie. Poate că sunt şi ei mânjiţi cu câteva mii de euro, ori nu au habar de ce se întâmplă. Se iau bilele, se controlează, dacă sunt rotunde, că dacă sunt ovale, Doamne fereşte, nu mai ies pe găurică…dar românul nu ştie că aparatul ăla e controlat de cineva din afara studio-ului, printr-un calculator. în calculator există o bază de date cu toate variantele jucate în săptămâna respectivă, iar calculatorului îi rămâne să inventeze o variantă care se găseşte pe niciun bilet, iar acest lucru e posibil deoarece în interiorul bilelor există nişte mici mecanisme, cu ajutorul căruia, idiotul din culise alege numerele. Stă pur şi simplu pe un scăunel…şi în timp ce bilele se “amestecă”, apasă pe telecomanda aia şmecheră a lui şi alege cifrele de pe hârtiuţă, poc: “prima cifră este 4…şi tot aşa”.
Să nu care cumva să vă simţiţi descurajaţi de ceea ce am scris eu aici, la un moment dat se va câştiga la loto, dar numai după ce se face stocul de bancnote în seif. Ceea ce am scris în acest post nu e aflat de pe Discovery sau din cine-ştie ce documentar, pur şi simplu le-am inventat, pentru că nu înţeleg cum mama dracu’ se prelungeşte perioada în care or să fie câştigate “milioanele atât de mult râvnite” şi pentru că mi se pare o situaţie iritantă pentru jucătorii fideli, fiindcă am pus şi eu un bilet săptămâna trecută gândindu-mă că îmi deschid club dacă o să câştig(iar aici este momentul ăla în care trebuie să leşinaţi de râs) şi vreau să vă spun că nu mi-a ieşit niciun număr.
Hasta la vista până la post-ul următor. Aştept să îmi spuneţi dacă e mişto ce am născocit cu modalitatea asta de a fura.
